Cernat Lidia / Albu Costin

„ Un grup există când doi sau mai mulţioameni se autodefinesc drept membri ai grupului şi când existenţagrupului este recunoscută de cel puţin o altă persoană".

Rupert Brown

       Grupul social este un ansamblu mai mult sau mai puţinnumeros de persoane. Dar două sau mai multe persoane aflate laolaltă, ipsofacto nu formează un grup. în metrou sau în autobuz, de exemplu, chiar dacăsuntem alături de alte persoane, nu constituim un grup. Putem vorbi deexistenţa unui grup doar în cazul în care persoanele interacţionează şi au înacelaşi timp In sensul cel mai larg, grupurile sociale sunt ansambluri de persoane diferiteca mărime, care au un grad mai înalt sau mai redus de structurare şi o duratămai mare sau mai mică a interacţiunii şi influenţei interpersonale. Termenulde „grup" semnifică un număr de persoane interdependente care au legăturiafective şi care interacţionează pe baza unor reguli sentimentul de apartenenţă la grup, aşa-numitul „sentiment denoi".

              Societatea globala se compune dintr-un ansamblu de formatiuni sociale, intelese ca retele de indivizi care au in comun modele culturale sau subculturale, pe baza carora se dezvolta procese de relativa uniformizare, de distribuire de statute, roluri si functii, precum si orientarea selectiva in raport cu problemele generale ale societatii.

             Principalele tipuri de formatiuni sociale sunt: grupurile, colectivitatile si organizatiile .

Grupurile sunt formatiuni sociale in care indivizii interactioneaza direct, pe baza unor reguli acceptate si se recunosc ca membri ai unor entitati distincte, intr-un anumit moment si loc.
Colectivitatile au la baza, de asemenea, recunoasterea unor norme si principii comune, dar nu presupun interactiuni directe intre membri (de exemplu, etniile, credinciosii de un anumit rit religios).
Organizatiile sunt formatiuni deliberat constituite in vederea atingerii unui anumit scop, prin folosirea explicita a unor strategii de decizie si control.

Tipuri de grupuri

        Existenta unei diversitati tipologice a grupurilor face dificila identificarea criteriilor de clasificare a acestora. Totusi, literatura de specialitate a sintetizat diferite modalitati de clasificare a grupurilor, si anume:
          In functie de caracteristicile relatiilor dintre membri:
   Ø Grupuri primare (de contact „fata in fata”) – prototipul grupului primar este familia, dar din aceasta categorie mai fac parte si grupurile de prieteni, de colegi de clasa, precum si echipele formate la locul de munca;
   Ø Grupuri secundare (predomina relatiile indirecte, prin „releu”) – este alcatuit dintr-un numar mare de persoane, relatiile dintre membri sunt indirecte, iar sentimentul apartenentei la grup este mai slab (lucratorii dintr-un atelier formeaza un grup primar, in timp ce colectivul unei intregi sectii, care este alcatuita din mai multe ateliere, formeaza un grup secundar).
       Dupa modul de formare a grupului:
    Ø Grupuri naturale – se nasc spontan, datorita conditiilor ce determina dezvoltarea unor relatii stabile intre viitorii membri. Cooley distinge patru categorii de grupuri primare naturale: familia, grupul de joc al copiilor, grupul de vecinatatesi comunitatea de batrani.
   Ø Grupuri artificiale – se formeaza in urma unui proiect stiintific, organizatoric sau de utilitate practica (grupurile de laborator, cele care formeaza o organizatie sau institutie, grupurile de decizie, de dezbatere a unei probleme, de rezolvare a unei sarcini, terapeutice etc.).
       In functie de natura activitatii (tipul sarcinii): grupuri scolare, de munca, de creatie, militare, sportive, de petrecere a timpului liber, de discutie etc.
        In functie de existenta cadrului institutional-normativ care le reglementeaza existenta:    Ø Grupuri formale (institutionale) – cadrul institutional este cel care le fixeaza principalele coordonate structurale si functionale; Ø Grupuri informale (spontane) – dinamica proceselor interrelationale este determinata de factori socioafectivi spontani.
        In functie de raporturile existente intre membri si grupuri:
   Ø Grupuri de apartenenta – sunt grupurile carora membri le apartin la un moment dat, in mod natural sau prin activitatea pe care o desfasoara in mod curent. Ele sunt grupurile cu care ne identificam si care ne influenteaza modul de a gandi, simti si actiona. Apartenenta la un grup poate fi, uneori, fictiva,cand cineva isi imagineaza ca apartine unui grup, fara ca acest lucru sa fie real.
   Ø Grupuri de referinta – sunt acele grupuri de la care se imprumuta valorile, normele si atitudinile considerate de referinta prin prestigiul de care se bucura. Este grupul din care aspiram sa facem parte. Merton face distinctie intre „grupurile de referinta pozitive”, ale caror norme si valori sunt preluate de alte grupuri sau persoane, si „grupurile de referinta negative”, ale caror norme si valori sunt respinse.
  Ø Grupuri de presiune – sun acele grupuri care au capacitatea de a exercita o influenta semnificativa asupra unor persoane, grupuri sau institutii, datorita pozitiei, prestigiului sau puterii pe care o detin, in virtutea resurselor de care dispun (informationale, economice, politice, profesionale, ideologice sau religioase etc.).

         Mai exista si alte tipuri de grupuri umane, Anzieu si Martin diferentiind aceste grupuri dupa numarul de membrii, tipul de relatii, stabilitatea relatiilor interpersonale, durata de existenta a grupului, obiectivele explicite sau implicite:
Ø Multimea
Ø Banda
Ø Gruparea
Ø Grupul primar
Ø Grupul secundar

Sitografie: http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/GRUPURILE-SOCIALE67.php / http://www.scribd.com/fullscreen/46609862?access_key=key-23sw23ejarjumgry4iwq

Realizat de: Cernat Lidia / Albu Costin